Dupa ce decenii intregi Moscova a beneficiat de subordonarea industriilor din lagarul socialist, Rusia ar putea fi nevoita sa intoarca o parte din aceste resurse exploatate din aceste tari. Ministrul lituanian de Externe, Audronius Azubalis, a cerut marti Moscovei sa inceapa sa ia in considerare plata unor compensatii pentru ocupatia sovietica a tarii sale, relateaza RIA Novosti. “Am incurajat Rusia sa deschida un dialog privind evaluarea comuna a trecutului, restaurarea justitiei, compensatii pentru ocupatie si problemele investigarii crimelor si comemorarii victimelor”, a declarat Azubalis, dupa o sesiune a Comisiei Interguvernamentale ruso-lituaniene. Rusia este de mult timp in conflict cu Lituania, Estonia si Letonia, precum si cu Polonia, privind presupuse incercari de a rescrie istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial. in timp ce Rusia sustine ca Armata Rosie a eliberat statele baltice de sub invazia trupelor germane, multi cetateni ai acestor republici pun semnul egalitatii intre cele doua perioade de ocupatie, citând deportarile din epoca lui Iosif Stalin. Anul trecut, Parlamentul lituanian a aprobat amendamente care prevad pedepse penale pentru cei care justifica public, neaga sau minimalizeaza crimele internationale, inclusiv crimele “comise de URSS” si de nazisti impotriva Lituaniei. Lituania a fost prima republica sovietica ce si-a declarat independenta, in martie 1990. Liderul sovietic Mihai Gorbaciov a calificat declaratia “ilegitima si invalida” si a trimis tancuri sovietice in capitala Vilnius. Desi tancurile s-au retras dupa câteva ore, trupele sovietice erau in continuare stationate in Lituania. Mai mult de zece persoane au fost ucise si multe altele ranite in timpul protestelor care au inceput când trupele sovietice au incercat sa ia cu asalt televiziunea din Vilnius in ianuarie 1991.
SovRom-urile si spolierea Romaniei
Chiar si Romania a beneficia de tratamentul asa-zisei eliberari de nazisti. Imediat dupa 1945, Moscova a avut grija ca Romania sa fie tratat ca stat inamic si pentru reparatiile de razboi pretinde de catre Rusia au fost infiintate asa-numitele SovRom-uri, societati mixte romano-sovietice care au functionat pana in 1956, secatuind economia romaneasca grav afestata de razboi. Acordul care trebuia sa revigoreze economia dar si sa plateasca datoria de razboi catre rusi fixata la 300 de milioane de dolari nu s-a respectat, sovieticii preluand efectiv controlul asupra principalelor ramuri ale economiei. Ei au folosit drept capital utilaje capturate de la germani, pe care mai apoi statul roman a trebuit sa il rascumpere pe sume exagerate. Specialistii trimisi de la Moscova au aservit economia Romaniei intereselor sovietice, facilitand transferul rapid si ieftin al unor importante parti ale resurselor tarii catre Uniunea Sovietica, in timp ce propaganda vremii punea accent pe relatiile de prietenie intre cele doua state. Pe 17 iulie 1945 a fost creat Sovrompetrol. In urmatorii ani a ajuns sa detina o treime din productia interna de titei restul apartinand companiilor de stat Muntenia si Moldova. La 1 septembrie 1950 si aceste companii au fost dizolvate si incluse in Sovrompetrol, intreaga industrie petroliera ajungand din acel moment sub controlul sovietic. Dupa aceea a aparut Sovromcarbune ce se ocupa de exploatarile miniere din Valea Jiului, Sovromtractor ce va deveni Tractorul Brasov Sovrommetal ce extragea minereul de fier de langa Resita, Sovromfilm ce era o unealta de propaganda prin importul de filme sovietice, Sovrombanc ce detinea monopolul bancar precum si alte zeci de societati ce vor fi infiintate in perioada 1945-1952. Sovromcuart s-a creat in 1952 fiind printre ultimele societati de acest tip. A furnizat 18.000 de tone de uraniu destinat proiectului Uniunii Sovietice de a isi dezvolta propria bomba atomica, aceeasi cantitate putand sa alimenteze reactoarele de la Cernavoda timp de un secol. La acea vreme 85 % din exporturile romanesti se indreptau spre Uniunea Sovietica, aceasta iesind foarte avantajata din acest schimb. In acelasi timp noi importam la pret intreg.
sursa: http://karadeniz-press.ro/
