PARTEA 1
Dorin Lazăr Maior a fost desemnat acum cateva zile, de catre Comitetul Executiv al PSD în funcţia de secretar executiv al partidului pe probleme ale revoluţionarilor,la propunerea lui Ion Iliescu, potrivit Agerpres.Sef al revolutionarilor brasoveni si fost deputat, Dorin Lazar Maior a fost implicat in numeroase scandaluri si agresiuni, pe numele sau fiind intocmit un dosar penal pentru santaj. Mai mult, Dorin Lazar Maior fostul deputat PRM, si apoi PSD,a fost arestat in anul 2006, stand arestat 4 luni.
Prin 2010, Maior a fost acuzat ca, prin intermediul asociatiei pe care o conduce, ar fi oferit certificate de revolutionar unor interlopi din Brasov.Maior şi Tition sunt judecaţi în libertate, cu condiţia să nu se apropie de denunţători, dar nici să plece din oraş Între timp, procurorii DNA Braşov continuă ancheta legată de suveica creditelor de la Romextera.
Fostul deputat PSD, Dorin Lazăr Maior şi partenerul său de afaceri, Ovidiu Tition, au fost arestaţi sub acuzaţia de şantaj. Tribunalul Braşov a respins recursul declarat de procurorii DNA Braşov, împotriva deciziei Judecătoriei, înlocuind mandatele de arestare preventivă cu obligaţia ca cei doi inculpaţi să nu părăsească localitatea. Magistraţii le-au pus în vedere atît lui Maior cît şi lui Tition, faptul că se vor afla permanent sub supraveghere judiciară. Cei doi au obligaţia să se prezinte la organele de cercetare penală ori de cîte ori vor fi solicitaţi. Ei nu au voie să încerce să-i influenţeze pe martorii dosarului, dar nici să zădărnicească aflarea adevărului. În plus, lui Maior şi Tition le este interzis să ia legătura cu cei trei denunţători ai lor, fostul director al filialei Braşov a băncii Romextera, Mihai Răzvan Maţepiuc, şi oamenii de afaceri Iulian Doftoreanu şi Gheorghe Butum. Judecătorii au mai dispus cu precizie ca Maior şi Tition să nu se afle niciodată în locuinţele denunţătorilor şi nici în preajma acestora. În situaţia în care cei doi inculpaţi vor încălca condiţiile puse de magistraţi, ei riscă să se întoarcă din nou după gratii. În faţa judecătorilor, inculpaţii au susţinut că nu vor încălca condiţiile eliberării, singurul lor scop fiind aflarea adevărului.
Dosare „în lanţ“Cei doi au fost reţinuţi şi ulterior arestaţi sub acuzaţia de şantaj la finele anului 2006. Potrivit procurorilor DNA Braşov, care au instrumentat dosarul, Maior şi Tition ar fi pretins de la doi oameni de afaceri braşoveni cîte 1 milion de RON, pentru a nu denunţa modul în care aceştia obţinuseră credite de la sucursala braşoveană a băncii Romextera. De fiecare dată cînd au apărut în faţa magistraţilor, Maior şi Tition au susţinut că sînt nevinovaţi. Ei au explicat că procesul în care sînt implicaţi e efectul reglării unor relaţii comerciale desfăşurate între societăţile pe care le reprezintă şi cele ale denunţătorilor. La scurtă vreme după deschiderea dosarului „Maior“, procurorii DNA Braşov s-au autosesizat şi au început să cerceteze activitatea desfăşurată în sucursala băncii Romextera, dar şi modul în care au fost acordate sute de credite nelegale mai multor zeci de firme din Braşov. Sucursala braşoveană a fost supusă unui control amănunţit din partea Băncii Naţionale a României, rezultatele acestuia fiind aşteptate de anchetatorii braşoveni.
Suveica creditelor bancarePotrivit anchetatorilor DNA Braşov, pionul principal al dosarului „Maior“ a fost Mihai Răzvan Maţepiuc, cel care timp de şapte ani a deţinut funcţia de director adjunct al sucursalei braşovene a băncii Romextera. Fostului bancher îi revenea sarcina să aprobe creditele solicitate de societăţile comerciale care aveau conturi deschise la bancă, în cursul anului 2006, el reuşind să creeze un „circuit al creditelor“, în care au fost implicate aproximativ 60 de firme. Maţepiuc a susţinut în faţa oamenilor legii că atît societăţile pe care Maior şi Ovidiu Tition le consiliau, cît şi grupurile de firme ale celor doi denunţători, rulau sume importante prin bancă, iar uneori obişnuiau să se ajute, financiar, reciproc. Astfel, au existat situaţii cînd una dintre firmele implicate în circuitul bancar s-a aflat în imposibilitatea de a-şi achita creditul, la termenul scadent. Potrivit legislaţiei economice, în cazul în care o firmă nu-şi onorează datoriile la timp, ea este introdusă în Centrala Incidenţelor de Plăţi (CIP), moment în care nicio altă unitate bancară nu-i mai acordă credite. Pentru a evita acest lucru, ce ar fi condus la falimentul firmei, de comun acord, administratorii societăţilor acceptau se se sprijine reciproc. Astfel, în cazul în care una dintre firme nu avea disponibil bancar la termenul scadent creditului, o altă societate îi „sărea în ajutor“, din conturile sale fiind viraţi bani în cele ale firmei cu probleme. Creditul era achitat la timp, după care societatea care fusese „împrumutată“, contracta un nou credit, din care îşi plătea datoriile către firma care o sprijinise. În faţa judecătorilor, Maţepiuc a declarat că a acceptat acest mecanism şi, de multe ori, chiar a consiliat societăţile, intermediind „ajutorul“ între firme.
Firme privilegiateÎn urmă cu aproape un an, ex-directorul Mihai Răzvan Maţepiuc a ajuns la concluzia că societăţile care aveau conturi în banca Romextera riscau să fie decapitalizate din cauza costurilor mari, din cauza perioadei lungi de rambursare a creditelor. În încercarea sa de a „proteja interesele băncii şi ale clienţilor“, la un moment dat, bancherul a hotărît să modifice termenul de rambursare al creditelor, fără acordul conducerii centrale a băncii. Astfel, chiar dacă potrivit reglementărilor bancare, creditele contractate de societăţi trebuiau returnate în 12 luni, Maţepiuc a luat singur decizia ca perioada de rambursare să fie micşorată iniţial la 30 de zile. Ulterior, termenul de rambursare a fost din nou modificat, la 7 zile. Prin acest gest, fostul director adjunct a reuşit să le acorde un „sprijin financiar“ societăţilor care colaborau cu banca, în sensul că acestea aveau posibilitatea să-şi achite datoriile într-o săptămînă şi nu într-un an, iar comisioanele, costurile şi dobînzile pe care banca ar fi trebuit să le încaseze, în urma creditelor pe care le acordase, au fost diminuate considerabil.
Fostul deputat PSD, Dorin Lazăr Maior şi partenerul său de afaceri, Ovidiu Tition, au fost arestaţi sub acuzaţia de şantaj. Tribunalul Braşov a respins recursul declarat de procurorii DNA Braşov, împotriva deciziei Judecătoriei, înlocuind mandatele de arestare preventivă cu obligaţia ca cei doi inculpaţi să nu părăsească localitatea. Magistraţii le-au pus în vedere atît lui Maior cît şi lui Tition, faptul că se vor afla permanent sub supraveghere judiciară. Cei doi au obligaţia să se prezinte la organele de cercetare penală ori de cîte ori vor fi solicitaţi. Ei nu au voie să încerce să-i influenţeze pe martorii dosarului, dar nici să zădărnicească aflarea adevărului. În plus, lui Maior şi Tition le este interzis să ia legătura cu cei trei denunţători ai lor, fostul director al filialei Braşov a băncii Romextera, Mihai Răzvan Maţepiuc, şi oamenii de afaceri Iulian Doftoreanu şi Gheorghe Butum. Judecătorii au mai dispus cu precizie ca Maior şi Tition să nu se afle niciodată în locuinţele denunţătorilor şi nici în preajma acestora. În situaţia în care cei doi inculpaţi vor încălca condiţiile puse de magistraţi, ei riscă să se întoarcă din nou după gratii. În faţa judecătorilor, inculpaţii au susţinut că nu vor încălca condiţiile eliberării, singurul lor scop fiind aflarea adevărului.
Dosare „în lanţ“Cei doi au fost reţinuţi şi ulterior arestaţi sub acuzaţia de şantaj la finele anului 2006. Potrivit procurorilor DNA Braşov, care au instrumentat dosarul, Maior şi Tition ar fi pretins de la doi oameni de afaceri braşoveni cîte 1 milion de RON, pentru a nu denunţa modul în care aceştia obţinuseră credite de la sucursala braşoveană a băncii Romextera. De fiecare dată cînd au apărut în faţa magistraţilor, Maior şi Tition au susţinut că sînt nevinovaţi. Ei au explicat că procesul în care sînt implicaţi e efectul reglării unor relaţii comerciale desfăşurate între societăţile pe care le reprezintă şi cele ale denunţătorilor. La scurtă vreme după deschiderea dosarului „Maior“, procurorii DNA Braşov s-au autosesizat şi au început să cerceteze activitatea desfăşurată în sucursala băncii Romextera, dar şi modul în care au fost acordate sute de credite nelegale mai multor zeci de firme din Braşov. Sucursala braşoveană a fost supusă unui control amănunţit din partea Băncii Naţionale a României, rezultatele acestuia fiind aşteptate de anchetatorii braşoveni.
Suveica creditelor bancarePotrivit anchetatorilor DNA Braşov, pionul principal al dosarului „Maior“ a fost Mihai Răzvan Maţepiuc, cel care timp de şapte ani a deţinut funcţia de director adjunct al sucursalei braşovene a băncii Romextera. Fostului bancher îi revenea sarcina să aprobe creditele solicitate de societăţile comerciale care aveau conturi deschise la bancă, în cursul anului 2006, el reuşind să creeze un „circuit al creditelor“, în care au fost implicate aproximativ 60 de firme. Maţepiuc a susţinut în faţa oamenilor legii că atît societăţile pe care Maior şi Ovidiu Tition le consiliau, cît şi grupurile de firme ale celor doi denunţători, rulau sume importante prin bancă, iar uneori obişnuiau să se ajute, financiar, reciproc. Astfel, au existat situaţii cînd una dintre firmele implicate în circuitul bancar s-a aflat în imposibilitatea de a-şi achita creditul, la termenul scadent. Potrivit legislaţiei economice, în cazul în care o firmă nu-şi onorează datoriile la timp, ea este introdusă în Centrala Incidenţelor de Plăţi (CIP), moment în care nicio altă unitate bancară nu-i mai acordă credite. Pentru a evita acest lucru, ce ar fi condus la falimentul firmei, de comun acord, administratorii societăţilor acceptau se se sprijine reciproc. Astfel, în cazul în care una dintre firme nu avea disponibil bancar la termenul scadent creditului, o altă societate îi „sărea în ajutor“, din conturile sale fiind viraţi bani în cele ale firmei cu probleme. Creditul era achitat la timp, după care societatea care fusese „împrumutată“, contracta un nou credit, din care îşi plătea datoriile către firma care o sprijinise. În faţa judecătorilor, Maţepiuc a declarat că a acceptat acest mecanism şi, de multe ori, chiar a consiliat societăţile, intermediind „ajutorul“ între firme.
Firme privilegiateÎn urmă cu aproape un an, ex-directorul Mihai Răzvan Maţepiuc a ajuns la concluzia că societăţile care aveau conturi în banca Romextera riscau să fie decapitalizate din cauza costurilor mari, din cauza perioadei lungi de rambursare a creditelor. În încercarea sa de a „proteja interesele băncii şi ale clienţilor“, la un moment dat, bancherul a hotărît să modifice termenul de rambursare al creditelor, fără acordul conducerii centrale a băncii. Astfel, chiar dacă potrivit reglementărilor bancare, creditele contractate de societăţi trebuiau returnate în 12 luni, Maţepiuc a luat singur decizia ca perioada de rambursare să fie micşorată iniţial la 30 de zile. Ulterior, termenul de rambursare a fost din nou modificat, la 7 zile. Prin acest gest, fostul director adjunct a reuşit să le acorde un „sprijin financiar“ societăţilor care colaborau cu banca, în sensul că acestea aveau posibilitatea să-şi achite datoriile într-o săptămînă şi nu într-un an, iar comisioanele, costurile şi dobînzile pe care banca ar fi trebuit să le încaseze, în urma creditelor pe care le acordase, au fost diminuate considerabil.
Artificii financiare în beneficiul clienţilorÎn faţa anchetatorilor, fostul director Maţepiuc a declarat că manevra sa, prin care zeci de firme braşovene au beneficiat de sute de credite, la costuri derizorii, nu s-a datorat vreunui interes personal, ci pentru protejarea „interesele clienţilor şi ale băncii“, întrucît „exista riscul ca societăţile ce beneficiau de aceste credite bancare să se decapitalizeze din cauza costurilor, a dobînzilor şi a comisioanelor datorate băncii“. După ce a redus la minim termenul de rambursare şi, implicit costurile totale datorate băncii de societăţile creditate, Marţepiuc a mai apelat la un artificiu financiar. Astfel, chiar dacă termenul scadent fusese ilegal stabilit la o săptămînă, societăţile erau „păsuite“ încă 2-3 zile, printr-un procedeu, aparent legal. Astfel, firma care urma să-şi achite creditul, introducea în bancă o filă-cec. Intrată în circuitul bancar, această filă ajungea să fie încasată abia după 2-3 zile, interval de timp în care clientul care emisese cecul avea posibilitatea să ceară bancherilor retragerea acestuia. S-a evitat astfel situaţia în care societatea nu ar fi avut suficient disponibil bancar, la momentul încasării cecului, caz în care administratorul său risca să fie acuzat de comiterea infracţiunii de emitere de file-cec fără acoperire. Maţepiuc susţine că a „respectat ordinul clientului de a retrage cecurile remise spre încasare, pentru rambursarea creditelor, de pe circuit“. Cecul respectiv se întorcea la societatea care îl emisese şi astfel administratorul acestei firme cîştiga timp în care putea face rost de bani, fără a intra în incidenţă de plăţi şi fără a risca vreo acuzaţie penală. Practic, prin acest procedeu, perioada de rambursare a unui credit era mărită, dar comisioanele şi dobînzile datorate băncii erau încasate tot la valoarea datorată pentru cele 7 zile de creditare.
S-a închis „robinetul“Societăţile privilegiate în acest circuit financiar au avut parte de o surpriză în septembrie 2006, cînd Comitetul de Credit şi Risc al băncii Romextera a luat hotărîrea ca filele-cec să fie creditate numai pe circuitul bancar, unele societăţi trezindu-se în imposibilitate de plăţi, din cauza costurilor mari. Maţepiuc a sărit însă din nou în ajutorul clienţilor său, acordînd credite societăţilor lui Maior şi ale denunţătorilor, „fără să respecte în totalitate normele de creditare ale băncii, însă respectînd integral procedurile de acordare a creditelor“. Operaţiunile financiare care se derulau în bancă au fost sesizate de conducerea centrală, care la 1 noiembrie 2006 a cerut închiderea creditelor acordate ilegal, prin „creditarea instrumentelor pe cecuri rămase în circuitul bancar“. Cecurile au plecat pe circuitul bancar pentru a acoperi creditele ilegale, iar în acel moment, potrivit bancherului, firmele fostului deputat PSD aveau de restituit băncii aproximativ 1,5 milioane RON. Maţepiuc susţine că, scriptic, în bancă, firmele lui Maior figurau că şi-au achitat creditele din resurse proprii, dar în realitate, aceste datorii au fost închise cu bani proveniţi din firmele celor doi oameni de afaceri care, şantajaţi mai tîrziu, au devenit denunţătorii lui Maior.
S-a închis „robinetul“Societăţile privilegiate în acest circuit financiar au avut parte de o surpriză în septembrie 2006, cînd Comitetul de Credit şi Risc al băncii Romextera a luat hotărîrea ca filele-cec să fie creditate numai pe circuitul bancar, unele societăţi trezindu-se în imposibilitate de plăţi, din cauza costurilor mari. Maţepiuc a sărit însă din nou în ajutorul clienţilor său, acordînd credite societăţilor lui Maior şi ale denunţătorilor, „fără să respecte în totalitate normele de creditare ale băncii, însă respectînd integral procedurile de acordare a creditelor“. Operaţiunile financiare care se derulau în bancă au fost sesizate de conducerea centrală, care la 1 noiembrie 2006 a cerut închiderea creditelor acordate ilegal, prin „creditarea instrumentelor pe cecuri rămase în circuitul bancar“. Cecurile au plecat pe circuitul bancar pentru a acoperi creditele ilegale, iar în acel moment, potrivit bancherului, firmele fostului deputat PSD aveau de restituit băncii aproximativ 1,5 milioane RON. Maţepiuc susţine că, scriptic, în bancă, firmele lui Maior figurau că şi-au achitat creditele din resurse proprii, dar în realitate, aceste datorii au fost închise cu bani proveniţi din firmele celor doi oameni de afaceri care, şantajaţi mai tîrziu, au devenit denunţătorii lui Maior.
Ministerul Justitiei –judecatoria TÂRGU MUREŞ
Numãr unic dosar: 108.1/234/2009
Înregistrat în data de: 02.05.2011
Obiect dosar: şantajul (art.194 C.p.) STRĂMUTARE
Materia juridicã: PenalStadiu procesual: FondPărţi:
MAIOR LAZĂR DORIN : Inculpat
Numãr unic dosar: 108.1/234/2009
Înregistrat în data de: 02.05.2011
Obiect dosar: şantajul (art.194 C.p.) STRĂMUTARE
Materia juridicã: PenalStadiu procesual: FondPărţi:
MAIOR LAZĂR DORIN : Inculpat
TITION OVIDIU : Inculpat
APROFIREI FLORINA : Inculpat
MAŢEPIUC MIHAI : Parte civilă
BUTUM GHEORGHE CRISTI : Parte civilă
DOFTOREANU IULIAN : Parte vătămată
S.C. MASTER ADVERTISING S.R.L. : Parte civilă
DOFTOREANU IULIAN : Parte vătămată
Termene de judecata:
Data: 06/06/2012 Detalii: Amâna cauza
Solutie: Amână cauza la data de 27.6.2012, ora 15.00. În baza art. 198 alin.4 lit. h C. proc. pen. aplică fiecăruia dintre inculpaţii Aprofirei Florina şi Maior Lazăr Dorin câte o amendă de 3 000 de lei. Scuteşte martorul Hermenean Marius de la plata acelei amenzii aplicate la termenul de judecată din data de 18.4.2012. Emite adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie pentru a comunica relaţiile necesare soluţionării prezentei cauzei, relaţii cu privire la dosarul nr. 267/P/2009. Pune în vedere inculpaţilor Aprofirei Florina şi Maior Lazăr Dorin ca în termen de trei zile să depună la dosar adresa martorului Iacob Cristian obligaţie impusă şi de instanţa de la Gheorgheni la termenul de judecată din data de 18.3.2011. În baza art. 175 C.p.p. raportat la art. 177 alin. 1 şi 9 şi art. 183 C.p.p. citează martorul Fori Sandor, la adresa cunoscută cu mandat de aducere cu executare în fapt. În baza art. 175 C.p.p. raportat la art. 177 alin. 1 şi 9 şi art. 183 C.p.p. citează martorul Guran Florin, la adresa indicată la acest termen de judecată de către inculpatul Tition Ovidiu. În baza art. 291 alin. 1 C.p.p. citează părţile civile Maţepiuc Mihai, Butum Gheorghe Cristi şi SC Master Advertising SRL.
Pronunţată în şedinţa publică din 06.06.2012.
PARTEA 2
Data: 06/06/2012 Detalii: Amâna cauza
Solutie: Amână cauza la data de 27.6.2012, ora 15.00. În baza art. 198 alin.4 lit. h C. proc. pen. aplică fiecăruia dintre inculpaţii Aprofirei Florina şi Maior Lazăr Dorin câte o amendă de 3 000 de lei. Scuteşte martorul Hermenean Marius de la plata acelei amenzii aplicate la termenul de judecată din data de 18.4.2012. Emite adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie pentru a comunica relaţiile necesare soluţionării prezentei cauzei, relaţii cu privire la dosarul nr. 267/P/2009. Pune în vedere inculpaţilor Aprofirei Florina şi Maior Lazăr Dorin ca în termen de trei zile să depună la dosar adresa martorului Iacob Cristian obligaţie impusă şi de instanţa de la Gheorgheni la termenul de judecată din data de 18.3.2011. În baza art. 175 C.p.p. raportat la art. 177 alin. 1 şi 9 şi art. 183 C.p.p. citează martorul Fori Sandor, la adresa cunoscută cu mandat de aducere cu executare în fapt. În baza art. 175 C.p.p. raportat la art. 177 alin. 1 şi 9 şi art. 183 C.p.p. citează martorul Guran Florin, la adresa indicată la acest termen de judecată de către inculpatul Tition Ovidiu. În baza art. 291 alin. 1 C.p.p. citează părţile civile Maţepiuc Mihai, Butum Gheorghe Cristi şi SC Master Advertising SRL.
Pronunţată în şedinţa publică din 06.06.2012.
PARTEA 2
Informaţii detaliate despre dosar
Numãr unic dosar:
|
108.1/234/2009
|
Înregistrat în data de:
|
02.05.2011
|
Obiect dosar:
|
şantajul (art.194 C.p.) STRĂMUTARE
|
Materia juridicã:
|
Penal
|
Stadiu procesual:
|
Fond
|
Părţi:
|
MAIOR LAZĂR DORIN : Inculpat
TITION OVIDIU : Inculpat APROFIREI FLORINA : Inculpat MAŢEPIUC MIHAI : Parte civilă BUTUM GHEORGHE CRISTI : Parte civilă DOFTOREANU IULIAN : Parte vătămată S.C. MASTER ADVERTISING S.R.L. : Parte civilă DOFTOREANU IULIAN : Parte vătămată APROFIREI FLORINA : Inculpat S.C. MASTER ADVERTISING S.R.L. - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INFO - DIP INSOLVENCY S.P.R.L. : Parte |
27/06/2012 Amână cauza;Solutie: Amână cauza la data de 18.7.2012, ora 15.00. A se face verificări la ORC pentru a se vedea situaţia juridică a SC Master Advertising SRL iar în situaţia în care se va constată că se află în procedura de insolvenţă va dispune citarea acesteia şi prin intermediul practicianului în insolvenţă. Prorogă ascultarea martorului Fori Sandor la termenul de judecată următor. În baza art. 291 alin. 4 C. proc. pen. acordă termen în cunoştinţă martorului Fori Sandor şi îi pune în vedere să se prezinte la următorul termen de judecată. Respinge ca nefondată cererea martorului Fori Sandor de scutire de la plata amenzii în cuantum de 2 000 de lei aplicată de către instanţă. În baza art. 198 alin.4 lit. h C. proc. pen. aplică fiecăruia dintre inculpaţii Aprofirei Florina şi Maior Lazăr Dorin câte o amendă de 3 000 de lei. Scuteşte martorul Hermenean Marius de la plata acelei amenzii aplicate la termenul de judecată din data de 18.4.2012. Emite adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie pentru a comunica relaţiile necesare soluţionării prezentei cauzei, relaţii cu privire la dosarul nr. 267/P/2009. În baza art. 175 C.p.p. raportat la art. 177 alin. 1 şi 9 şi art. 183 C.p.p. citează martorul Guran Florin, la adresa cunoscută, cu mandat de aducere cu executare în fapt, cu menţiunea pentru organele de executare ca în cazul în care martorul, din motive medicale nu va putea fi adus, să fie ataşate la procesul verbal de neexecutare acte medicale justificative. În baza art. 291 alin. 1 C.p.p. citează părţile civile Maţepiuc Mihai, Butum Gheorghe Cristi. În baza art. 291 alin. 1 C.p.p. citează partea civilă SC Master Advertising SRL la adresa cunoscută, precum şi la adresa lichidatorului
