Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul fostei avocate a lui Nicu Ceauşescu, după ce Curtea de Apel a dat o sentinţă prin care stabilea că Paula Iacob a colaborat cu fosta Securitate sub numele de cod „Gabriela” şi „Ioana”.
Informaţiile furnizate Securităţii de avocata Paula Iacob despre mai multe persoane au vizat „dreptul la liberă exprimare şi dreptul la viaţa privată”, potrivit judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti. Magistraţii au decis că Paula Iacob a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Gabriela” şi „Ioana”. Prima data, a fost recrutata ca informator in data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. "La 5.12.1952 a fost recrutata de catre Directia Regionala Bucuresti, in calitate de informator, in scopul incadrarii informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela", arata CNSAS in actiunea depusa la Curtea de Apel Bucuresti.
CNSAS precizeaza ca in 1954 Securitatea a renuntat la colaborarea cu "Gabriela" (Paula Iacob), pentru ca scopul recrutarii sale fusese "lamurirea unei lucrari", iar mentinerea ei ca informator nu mai era de folos, avand in vedere ca, potrivit agentilor de Securitate, citati de CNSAS, era "cunoscuta ca un element atasat regimului".
Apoi, noteaza CNSAS, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutata de fosta Securitate, "pe baza sentimentelor patriotice". De aceasta data, avocata a semnat un angajament cu numele "Ioana".
Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atat note scrise chiar de avocata, cat si note ale agentilor de Securitate redactate pe baza declaratiilor acesteia.
Avocata Paula Iacob ar fi dat informatii la Securitate despre angajati de la Europa Libera, pe care ii cunoscuse prin intermediul unei verisoare stabilite in Germania, la care a mers in vizita de mai multe ori, arata CNSAS.
Intr-o nota depusa de CNSAS la dosar, este relatata detaliat o calatorie pe care Paula Iacob a facut-o, impreuna cu sotul ei, in Germania, in toamna anului 1968. "In noiembrie 1968, am facut impreuna cu sotul meu o calatorie de 30 de zile in RFG, in vizita la o ruda. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am intalnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discutiile cu el am aflat ca este vizitat de diversi cetateni romani, care-i solicita bani, printre care, in mod special gazetarul G.M. de la Lumea", ar fi scris Paula Iacob in una dintre notele informative date fostei Securitati, potrivit dosarului din instanta.
CNSAS a depus la dosarul de la instanta si alte documente din care reiese ca fosta Securitate ar fi deschis "mapa de lucru" unei persoane care, din informatiile oferite de avocata, "in toamna anului 1969 a intretinut relatii cu C.G., director adjunct al sectiei romane a postului de radio Europa Libera din Munchen".
Apoi, noteaza CNSAS, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutata de fosta Securitate, "pe baza sentimentelor patriotice". De aceasta data, avocata a semnat un angajament cu numele "Ioana".
Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atat note scrise chiar de avocata, cat si note ale agentilor de Securitate redactate pe baza declaratiilor acesteia.
Avocata Paula Iacob ar fi dat informatii la Securitate despre angajati de la Europa Libera, pe care ii cunoscuse prin intermediul unei verisoare stabilite in Germania, la care a mers in vizita de mai multe ori, arata CNSAS.
Intr-o nota depusa de CNSAS la dosar, este relatata detaliat o calatorie pe care Paula Iacob a facut-o, impreuna cu sotul ei, in Germania, in toamna anului 1968. "In noiembrie 1968, am facut impreuna cu sotul meu o calatorie de 30 de zile in RFG, in vizita la o ruda. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am intalnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discutiile cu el am aflat ca este vizitat de diversi cetateni romani, care-i solicita bani, printre care, in mod special gazetarul G.M. de la Lumea", ar fi scris Paula Iacob in una dintre notele informative date fostei Securitati, potrivit dosarului din instanta.
CNSAS a depus la dosarul de la instanta si alte documente din care reiese ca fosta Securitate ar fi deschis "mapa de lucru" unei persoane care, din informatiile oferite de avocata, "in toamna anului 1969 a intretinut relatii cu C.G., director adjunct al sectiei romane a postului de radio Europa Libera din Munchen".
