Monica Macovei a încălcat, în mod repetat şi cu bună ştiinţă, Constituţia României!



Foto: Dragos Stoica / Intact Images



Ridicată în slăvi de ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei şi europarlamentar PDL, nu este nici pe departe politicianul perfect. Dimpotrivă, mandatul său a fost marcat de o serie de controverse, fiind acuzată de încălcarea repetată a Constituţiei şi adoptarea unor măsuri prin care a politizat sistemul judiciar. Mai mult, de numele ei se leagă tentativa de a institui un stat poliţienesc prin interceptarea abuzivă a telefoanelor şi o retrocedare ilegală în favoarea tatălui său. Site-ul www.codulzambaccian.ro realizează o cronologie a celor mai controversate măsuri luate în timpul ministeriatului Monicăi Macovei:

ianuarie 2005: La mai puţin de o lună de la numirea ei în postul de ministru al Justiţiei, Monica Macovei a plasat în capul listei ei de priorităţi vânarea oponenţilor politici ai preşedintelui Traian Băsescu. S-a angajat ulterior într-o serie de acţiuni revoltătoare şi ilegale, în încercarea ei obsesivă de a obţine cu orice preţ condamnarea lui Adrian Năstase. A folosit pentru aceasta toate mijlocele şi resursele statului, indiferent de faptul că nu a existat nici o dovadă care să îl incrimineze pe Adrian Năstase, care, ca fost premier al României, era arhitectul principal al aderării ţării la NATO şi la Uniunea Europeană.


2005: noul ministru al Justiţiei Monica Macovei refuză să pună în aplicare noul Cod Penal, bazat pe solicitările şi standardele înalte ale UE, adoptat de Parlament în iunie 2004.


7 ianuarie 2005: Monica Macovei a promovat o ordonanţă de urgenţă – care este un act guvernamental destinat deciziilor ce trebuie luate în situaţii de urgenţă şi catastrofe naţionale reale – cu scopul de a putea să îl trimită în judecată pe Adrian Năstase, fără să mai ceară acordul Parlamentului, aşa cum cerea legea în cazul foştilor miniştri. Ministrul Justiţiei a ignorat cu bună ştiinţă faptul că, încă din 1999, Curtea Constituţională declarase că o astfel de modificare este neconstituţională.


iulie 2006: Parlamentul adoptă modificările Macovei la vechiul Cod Penal. Între multele amendamente "progresiste" ale lui Macovei se află şi cel prin care este restricţionat, fără precedent, accesul avocaţilor la audierea efectuată de către procurori. În acest fel, Macovei a netezit calea pentru procurorii ei, nou-numiţi pe criterii politice, în Direcţia Naţională Anticorupţie, ca aceştia să poată comite abuzuri şi să şantajeze martorii, în spatele uşilor închise, departe de ochii publicului şi ai avocaţilor. (vezi www.codulzambaccian.ro)


iulie 2007: Curtea Constituţională declară neconstituţională ordonanţa prin care Monica Macovei urmărea să îl trimită în judecată pe Adrian Năstase, fără să mai ceară acordul Parlamentului.


20 noiembrie 2007: Din nou, Curtea Constituţională decide că amendamentele şi acţiunile Monicăi Macovei sunt neconstituţionale.


Asumarea ilegală a unei puteri absolute


27 iulie 2006: Monica Macovei promovează înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), căreia îi permite să investigheze, dar şi să condamne pe oricine, fără să existe vreo autoritate sau alt organism public de control al unor astfel de puteri ale ANI. O astfel de instituţie nu există nicăieri, în nici o ţară membră a UE.


14 aprilie 2010: Doar peste patru ani, şi exact ca în cazurile anterioare, Curtea Constituţională declară şi această iniţiativă a Monicăi Macovei ca fiind neconstituţională.


"Un stat poliţienesc" în stilul Macovei


30 mai 2006: Ministrul Justiţiei Monica Macovei a prezentat Parlamentului cererea de modificare a Codului de Procedură Penală, cu privire la interceptări. Această modificare ar fi permis procurorilor să pună sub urmărire telefoanele, internetul şi alte mijloace de comunicare ale unei persoane, fără ca procurorii să mai aibă obligaţia obţinerii unui mandat judecătoresc, aşa cum cerea legea la acel moment. De asemenea, Monica Macovei dorea ca astfel de înregistrări să fie admise drept probe în instanţe. Parlamentul a respins iniţiativa Monicai Macovei şi a trimis propunerea spre reexaminare la Comisia juridică.


1 iunie 2006: Comisia juridică a Parlamentului a început dezbaterea propunerii lui Macovei. Monica Macovei a încercat să-şi impună punctul de vedere, solicitând adoptarea modificărilor fără dezbatere şi a ieşit din sală ţipând şi trântind uşa. Ulterior, Parlamentul a respins parţial modificările propuse de Macovei. La 8 iunie 2006, cele mai importante asociaţii pentru apărarea drepturilor omului – Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Centrul pentru Resurse Juridice şi Transparency International România – au criticat măsurile promovate de Macovei, acuzând instaurarea unui regim poliţienesc şi violarea drepturilor omului.


Politizarea sistemului judiciar
19 iulie 2005: Monica Macovei promovează o nouă reformă prin care procurorul-şef al României şi procurorul-şef al DNA urmau să fie numiţi în funcţie de către preşedintele României, la recomandarea ei, luând această prerogativă din mâinile Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism superior şi independent.
Monica Macovei a preluat şi controlul direct asupra carierelor şi conduitei profesionale a procurorilor. În primele două luni de ministeriat, ea a anulat independenţa procurorilor şi dreptul acestora de a lua decizii obiective şi independente. A făcut acest lucru prin impunerea unei dependenţe fără precedent a procurorilor-şefi şi a procurorilor, în general, faţă de persoana sa. În acest fel a creat un mecanism de acuzare care era complet dependent politic, transformându-l din organul independent care serveşte interesul public în unealta puterii politice. După ce şi-a impus controlul politic asupra sistemului judiciar, Macovei a coordonat cea mai vastă operaţiune de îndepărtare de la post a procurorilor obiectivi şi independenţi. Fostul ministru a schimbat mai întâi legile, în vreme ce încălca însă cu cinism Constituţia, pentru a-şi asuma controlul asupra sistemului judiciar şi a-l transforma într-o unealtă politică în mâinile sale. Apoi, Monica Macovei a organizat cea mai amplă operaţiune de îndepărtare de la post a procurorilor "neloiali", înlocuindu-i cu procurori mai "obedienţi" ori mult mai puţin experimentaţi.


Moţiune împotriva ministrului, adoptată de Senat
13 februarie 2007. Senatul României a adoptat o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei Monica Macovei, intitulată "Minciuna – adevărul justiţiei Macovei". Au votat împotriva Monicăi Macovei senatori din întregul spectru politic, inclusiv cei ai partidului căruia aceasta îi aparţine. Parlamentarii au cerut demisia ministrului Justiţiei Monica Macovei pentru următoarele motive: nepromovarea sau promovarea cu întârziere a unor acte normative care trebuiau elaborate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România, cu ocazia încheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeană; amânarea nejustificată a reformării legislative a sistemului judiciar privind Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală, Codul Comercial, activităţile de lobby etc.; amânarea succesivă, respectiv blocarea intrării în vigoare a Codului Penal, adoptat încă în anul 2004, până la sfârşitul anului 2008, deşi capitole importante reprezentau angajamente ale statului român, negociate în cadrul Capitolului XXIV: "Justiţie şi afaceri interne", prin aderarea României la Uniunea Europeană; dezinteresul vădit faţă de finalizarea lucrărilor de investiţii la diferite instanţe, parchete, penitenciare şi ale altor instituţii, precum şi faţă de dotarea corespunzătoare a acestora; declanşarea şi susţinerea unor conflicte sau tensiuni în relaţiile cu CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională sau Asociaţia Magistraţilor, de natură a afecta grav buna funcţionare a acestora, poziţia lor constituţională şi credibilitatea în societate sau în faţa cetăţenilor; încălcarea repetată a independenţei judecătorilor şi procurorilor prin declaraţii cu rol de indicaţii, referitor la anchetele penale în curs; favorizarea prin incompetenţă şi superficialitate a punerii în libertate şi a sustragerii de la răspundere penală a inculpatului Omar Hayssam, precum şi avizarea favorabilă a graţierii unor traficanţi de droguri, condamnaţi la pedepse privative de libertate de peste 10 ani închisoare de către preşedintele României, prin contestarea deciziei instanţelor de judecată; atacarea constantă a Parlamentului şi discreditarea activităţii legislative, desfăşurată atât în ţară, cât şi în străinătate; ignorarea repetată a îndatoririi de a participa şi susţine în comisii şi în plenul Senatului României iniţiativele promovate.


Favoritism şi corupţie
Monica Macovei mai este acuzată de site-ul www.codulzambaccian.ro că nu este un campion al luptei împotriva corupţiei, aşa cum a pretins, fiind, în realitate, un instigator al corupţiei, parte a acesteia. În susţinerea acestor afirmaţii, este prezentat filmul scandalului creat de retrocedarea ilegală a unei vile tatălui Monicăi Macovei. În 1972, o vilă naţionalizată de regimul comunist i-a fost închiriată tatălui Monicăi Macovei, Vasile Gherghescu. La 25 iulie 1996, Ana Maria Petrini, fiica şi moştenitoarea proprietarului vilei închiriate tatălui Monicăi Macovei, a cerut Primăriei Bucureşti retrocedarea imobilului, notificând Primăria să NU vândă casa. Cu toate acestea, la 26 octombrie 1996, şi în ciuda notificării oficiale făcute de proprietarul legal, familia Monicăi Macovei a cumpărat casa. Şase ani mai târziu, în 2002, Tribunalul Bucureşti i-a recunoscut Anei Maria Petrini, ca fiică şi moştenitoare a dlui Petrini, deplina proprietate asupra imobilului (sentinţa 1758).


Tatăl Monicăi Macovei, dl Vasile Gherghescu, care locuia în acea vilă, a declarat recurs la Curtea de Apel şi a pierdut, sentinţa instanţei inferioare fiind confirmată. În decembrie 2004, Monica Macovei a fost numită ministru de Justiţie. La 23 septembrie 2005: Completul iniţial de judecători, în recursul declarat de tatăl lui Macovei, anume judecătorii Margareta Ionescu, Florin Costiniu şi Vasile Culcea, a deschis şedinţa de judecată. Dar, la câteva minute de la începerea şedinţei, cei trei judecători au descoperit că nu mai aveau dosarul, deoarece acesta fusese dat unui complet nou de judecători, care se pronunţa asupra aceluiaşi caz, în acelaşi moment, dar în altă sală de judecată! Curând s-a clarificat faptul că, în urma presiunilor intense ale Monicăi Macovei, preşedintele Secţiei Civile a Curţii Supreme de Justiţie, judecătorul Dănuţ Cornoiu, schimbase întregul complet de judecată. Şi făcuse acest lucru cu doar câteva ore înaintea ultimului termen al recursului înaintat de tatăl lui Macovei, şi fără să anunţe completul iniţial de judecători. La 30 septembrie 2005, Curtea Supremă a publicat sentinţa definitivă şi irevocabilă la recursul declarat de tatăl Monicăi Macovei, care era aceea de a-i oferi acestuia proprietatea asupra vilei – o decizie arbitrară, luată de un complet nou de judecători, care fusese impus ilegal, în ultimul moment. Un an mai târziu, la 19 septembrie 2006, Ana Maria Petrini a cerut revizuirea deciziei Curţii Supreme. La 5 aprilie 2007, mandatul Monicăi Macovei la conducerea Ministerului Justiţiei ia sfârşit, iar la 24 aprilie 2007, instanţa supremă a anulat sentinţa iniţială şi a recunoscut proprietatea familiei Petrini asupra imobilului.