'Utopicul' este unul din numele de cod pe care Securitatea i l-a dat fostului lider taranist CORNELIU COPOSU, în dosarul de urmarire informativa de 38 de volume, întocmit in perioda 1960-1989, din însemnările a circa 500 de ofiţeri de Securitate, relateaza Agerpres.
"Era un utopic pentru ca nu încetase sa spună prietenilor, mai buni sau mai putin buni, unii interpuşi, alţii, aş spune, prieteni de rea credinta, nu înceta să spuna ca el lupta împotriva totalitarismului si că el crede ca România poate să devină democratică", a declarat, sâmbata, la Zalău, Virgil Tarău, vicepreşedinte al CNSAS, în cadrul unei prelegeri privind viata si personalitatea celui supranumit 'Seniorul'.
El a subliniat ca pentru Corneliu Coposu s-au folosit, inca de la mijlocul anilor '60, toate mijloacele de supraveghere disponibile, culminand cu instalarea de microfoane in fiecare camera a apartamentului pe care acesta si l-a cumparat in Bucuresti.
"In 1963 a fost deschis dosarul de urmarire informativa. El s-a inchis, fireste, in decembrie 1989. E un numar de circa 17.00-18.000 de file, care urmaresc activitati cotidiene, dar si activitati profesionale sau hobby-uri sau spatii in care Corneliu Coposu a evoluat. Sunt informatii extrem de interesante despre lumea romaneasca in termenii atitudinilor publice, a felului in care oamenii gandeau, a felului in care oamenii se manifestau, a felului in care oamenii au incercat sa isi administreze relatia cu un regim totalitar, pentru ca, desi nu mai era foarte violent, acel regim era, in continuare, totalitar", a precizat Virgil Tarau.
Potrivit acestuia, in dosarul lui Coposu apar in jur de 500 de ofiteri de securitate, pentru ca Seniorul n-a fost urmarit doar la locuinta sa, doar la locul sau de munca, doar in spatiile publice in care a evoluat - librarii, biblioteci, alte spatii in care avea cunoscuti - ci si in medii private: partida de bridge sau prietenii de bridge, prietenii pe care i-a avut inainte a fi inchis, putinii prieteni pe care i-a dobandit dupa ce regimul comunist s-a instaurat.
Nascut in 1914, la Bobota, Corneliu Coposu a fost un apropiat a lui Iuliu Maniu, al carui secretar politic a fost incepand cu 1940. In 1945, Coposu a devenit presedinte al filialei PNT Salaj, pentru ca in iulie 1947 sa fie arestat, impreuna cu intreaga conducere a PNŢ, in ceea ce s-a numit 'Înscenarea de la Tămădău'. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru "înaltă trădare a clasei muncitoare" şi pentru "crimă contra reformelor sociale". A fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat.In aprilie 1964 a fost pus in libertate, dupa 17 ani de detentie, fiind angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplarie mecanică.In ianuarie 1990 reinfiinteaza PNŢ, sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al carui presedinte va fi până la decesul sau, în 1995.
"Deceniile de comunism au facut mai mult rau Romaniei decat au facut cele doua razboaie mondiale la un loc, intrucat acestea nu i-au denaturat spiritualitatea", spunea Corneliu Coposu.