Domnule Prim- Ministru
D-l PETRE ROMAN este cercetat în dosarele crimelor istoriei recente a României savârsite în perioada infractionala decembrie 1989 – iunie 1990. Pâna la lamurirea situatiei lui juridice, va solicitam sa-l revocati pe d-l Petre Roman atât din functia de consilier de stat ca înalt reprezentant al Guvernului în cadrul Cancelariei dvs., cât si din pozitia de candidat din partea PNL pentru Senatul României.
Consideram total cinica si imorala promovarea de catre PNL a d-lui Petre Roman, implicat în reprimarea PNL si a manifestatiilor anticomuniste din timpul perioadei infractionale decembrie 1989 – iunie 1990. Spre rusinea României, conform reprezentantului Curtii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, în aceasta perioada s-a înregistrat cel mai mare numar de victime pe timp de pace din istoria Europei dupa al doilea razboi mondial.
Domnule Prim-Ministru, va cerem ca activitatea d-lui Petre Roman din aceasta perioada sa fie cercetata nu doar de justitie, dar si de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România pe care l-ati înfiintat prin Hotarâre de Guvern. D-l Petre Roman a fost primul-ministru al acestei perioade infractionale în care au fost comise crime tipic comuniste. Opinia publica si majoritatea istoricilor îl considera pe Petre Roman ca al doilea vinovat pentru acestea, primul fiind Ion Iliescu, urmarit penal pentru crime si diversiune.
Aceste crime au început cu uriasul masacru din decembrie 1989 soldat cu peste 1200 de morti si 3300 de raniti, mojoritatea covârsitoare fiind înregistrati dupa ce Ion Iliescu si Petre Roman i-au înlocuit pe Nicolae Ceausescu si Constantin Dascalescu. În ianuarie si februarie 1990 au avut loc primele doua mineriade din România, având ca scop reprimarea manifestatiilor anticomuniste si a partidelor istorice, in special Partidul National Liberal si PNTCD. Conform Raportului de condamnare a comunismului, «diversiunea etnica din martie 1990 de la Târgu-Mures, care a vehiculat fara temei real ideea ca „ungurii vor sa ia Ardealul”, a constituit pretextul înfiintarii SRI pentru a apara unitatea nationala a statului, aflata, chipurile, în pericol. Fosta Securitate a fost astfel „reactivata” în mare masura». În aprilie 1990 a început reprimarea deosebit de violenta a manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii care a culminat cu fratricidul din iunie 1990 soldat cu mii de victime. Conform Raportului de condamnare, «manifestatia a fost reprimata cu o bestialitate fara precedent, socând întreaga lume civilizata si compromitând extrem de grav imaginea României.(...) Represiunea tipic comunista a manifestatiei (anticomuniste) din Piata Universitatii, a presei libere, a partidelor democratice si a societatii civile a fost organizata de catre puterea politica cu implicarea SRI, a Armatei si a Politiei. Potrivit declaratiilor generalului-magistrat Dan Voinea, care a cercetat, prin Ministerul Justitiei, evenimentele din iunie 1990: (...) „S-a dorit instaurarea terorii”. „A fost un atac terorist, prin implicarea acestor forte într-o actiune violenta care nu a fost justificata de împrejurarile politice”. „Represiunea din 13-15 iunie 1990 este urmarea celei din decembrie 1989, pentru ca a fost îndreptata împotriva aceluiasi gen de manifestanti”. „În decembrie 1989 scopul era deturnarea caracterului anticomunist al revolutiei si peluarea puterii prin teroarea instalata” (...) Deturnarea caracterului anticomunist al revolutiei din decembrie 1989 si reprimarea manifestarilor anticomuniste au constituit acte deliberate de asfixiere a pluralismului democratic si tentative de restaurare a unui regim autoritar, de tip dictatorial.»
Domnule presedinte al Partidului National Liberal, ati uitat vandalizarea sediilor Partidului National Liberal de catre securistii îmbracati în mineri, în timpul guvernarii Petre Roman?
Domnule Prim Ministru, este evident ca primul ministru al perioadei infractionale decembrie 1989 - iunie 1990 a fost mai mult sau mai putin implicat în aceste crime abominabile. Conform angajamentelor procurorului general al României, Justitia va stabili în curând vinovatii pentru crimele istoriei recente a României.
Subliniem ca imediat dupa revolutia anticomunista, autorii macelului de la Timisoara din decembrie 1989, generalii Mihai Chitac si Victor Astanasie Stanculescu au fost promovati în guvern de primul ministru Petre Roman, în loc sa fie trimisi în boxa acuzatilor: cei doi criminali au fost facuti ministrii tocmai la Interne si la Apararea Nationala. Ambii subordonati ai lui Petre Roman au jucat un rol decisiv în fratricidul din iunie 1990.
Conform stirii din 8 august 2007 a Agentiei NewsIn cu titlul RECHIZITORIUL MINERIADEI: PREMIERUL PETRE ROMAN, DE ACORD CU PLANUL DE REPRIMARE: «Fostul prim ministru Petre Roman a fost de acord cu planul pentru evacuarea Pietei Universitatii în timpul evenimentelor din iunie 1990 si cu participarea armatei, plan care nu a fost însa dactilografiat pentru a nu fi desconspirat, se arata în rechizitoriul dosarului Mineriadei.
Procurorii au retinut ca pe 12 iunie, la ora 12.00, generalul Mihai Chitac s-a prezentat la primul-ministru Petre Roman care a fost de acord cu „Planul de Actiune” pentru evacuarea pietii, precum si cu efectivele preconizate sa participe la operatiune (peste 1600 de politisti si 18 autobuze, precum si efective ale politiei militare si ale S.R.I.).
Potrivit declaratiei lui Chitac, premierul Petre Roman a avut o discutie telefonica cu Ion Iliescu dupa care i-a cerut ca în cursul serii sa organizeze o noua sedinta cu sefii militari desemnati sa participe la actiune urmând sa prezinte în detaliu masurile de „eliberare” a pietii.
Tot atunci sustin procurorii, generalul Mihai Chitac a redactat „Planul de Actiune” care pentru a nu fi desconspirat, la cererea lui Petre Roman, nu a fost dactilografiat.
Potrivit mentiunii înscrise de învinuitul Chitac Mihai „Planul de Actiune” a fost „Întocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al României Dl. Ion Iliescu, dat în sedinta din 11 iunie 1990 ora 16.00. Discutat si aprobat verbal de Prim-ministru Guvernului Provizoriu - Dl. Petre Roman în sedinta din 12 iunie 90 ora 12.00”.
În cursul serii de 12 iunie 1990, începând cu orele 22.00 pâna la orele 24.00, la sediul Politiei Capitalei a avut loc sedinta ordonata de premierul Petre Roman la care au participat sefii sectiilor si sectoarelor de politie, precum si reprezentanti ai autoritatilor civile implicate în evacuarea Pietii Universitatii. La acea sedinta s-au facut precizari în detaliu privind misiunile ce reveneau fiecarei formatiuni si categorii de participanti. Concomitent au fost convocati la sedii politistii si ceilalti militari desemnati pentru a participa la evacuare.
Potrivit planului de actiune, în dimineata zilei de 13.06.1990, la orele 04.00, Piata Universitatii era înconjurata de fortele de ordine formate din 1.400 militari din Ministerul de Interne ( 650 cadre de politie; 500 militari în termen si 250 elevi), precum si 3 masini de pompieri la care s-au adaugat efective din Serviciul Român de Informatii ( în numar neprecizat), 80 militari din Batalionul de Politie Militara a Ministerului Apararii Nationale si10 autosanitare cu personalul medical necesar de la Ministerul Sanatatii.
Efectivele Ministerului de Interne au fost dotate cu scuturi din material plastic, casti metalice, bastoane de cauciuc iar cadrele de politie aveau asupra lor si armamentul din dotare cu munitia aferenta.
Concomitent cu blocarea s-a realizat patrunderea a doua detasamente formate din 300 militari în termen si 100 subofiteri de politie care au efectuat ridicarea baricadelor si a materialelor ce blocau carosabilul. De asemenea subofiterii de politie au retinut persoanele care se aflau în corturi sau în jurul baricadelor ori dormeau pe spatiul verde. Pentru protectia lucrarilor de degajare dispozitivul initial a fost întarit cu militari în termen si cu studenti de la Scoala Militara Superioara de Ofiteri a Ministerului de Interne.
Activitatea propriu-zisa de degajare a pietii nu a durat decât câteva minute ( cel mult 30 min.) si a constat practic în demontarea si ridicarea corturilor si în unele actiuni de curatenie.
Din cercetarile efectuate si documentele aflate la dosarul cauzei rezulta ca pâna la orele 07.00 au fost retinute 263 de persoane care au fost conduse pentru cercetare, initial la arestul Serviciului Independent de Politie Transporturi Bucuresti, iar ulterior la cazarma U.M. 0575 – Magurele unde urmau sa fie cercetate.
Procurorii apreciaza ca fiind "total ilegala" decizia ca cei retinuti sa fie dusi la unitatea militara din Magurele dar era cuprinsa în „Planul de Actiune” întocmit si semnat de învinuitul Chitac Mihai si aprobat de fostul premier Petre Roman. Din cercetari a rezultat ca nu a existat vreun temei legal în baza caruia aceste persoane au fost retinute.
Retinerea lor s-a desfasurat exclusiv în zona Pietii Universitatii (pâna la orele 7.00) si aceasta activitate a vizat inclusiv studentii de la Institutul de Arhitectura sau de la Universitate care se gaseau în salile de specialitate unde întocmeau proiecte prevazute în planul de învatamânt sau studiu, fiind în sesiunea de examene.
Procurorii militari care au anchetat dosarul mineriadei din iunie 1990 ce vizeaza moartea a patru persoane sustin în rechizitoriu ca decizia de reprimare a manifestantilor din Piata Universitatii a fost luata la cel mai înalt nivel, planul de masuri fiind cerut personal de presedintele Ion Iliescu.
În rechizitoriul procurorilor militari se arata ca, pe 11 iunie 1990 a avut loc loc la sediul Guvernului o sedinta restrânsa condusa de seful statului Ion Iliescu si premierul Petre Roman întâlnire în care s-a discutat despre eliberarea Pietei Universitatii.
Procurorii au sustinut ca potrivit propriei declaratii, Ministrul de interne, generalul Mihai Chitac, a primit ordin de la presedintele ales, Ion Iliescu, ca pâna a doua zi (n.n 12 iunie 1990) sa întocmeasca un „Plan de Actiune” pentru „eliberarea” Pietii Universitatii, la aceasta operatiune urmând sa participe pe lânga fortele Ministerului de Interne si trupe (politie militara) ale Ministerului Apararii dar si forte antitero apartinând S.R.I. ori altor structuri.
Sedinta restrânsa din 11 iunie 1990 a fost convocata urmare a unei hotarâri luate anterior de catre seful statului si un grup de politicieni mai apropiati care îl sprijineau (în cadrul unei sedinte care a avut loc la Scrovistea).
Potrivit documentelor aflate la dosar, la sedinta care a început la orele 16.00, la Palatul Victoria, au mai participat vice-premierul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne generalul Mihai Chitac, seful I.G.P. generalul Diamandescu Corneliu, ministrul apararii, generalul Victor Atanasie Stanculescu, seful Marelui Stat Major generalul Vasile Ionel, seful S.RI., Virgil Magureanu, primarul general al Capitalei Dan Predescu, procurorul general Gheorghe Robu, prim-vicepresedintele F.S.N. Nicolae S. Dumitru si altii. În aceasta sedinta s-a discutat despre eliberarea Pietii Universitatii».
Baricada '89
