Arhivă blog

marți, 16 august 2011

Măciucarul dement Miron Cozma a pångărit Sărbătoarea Sfintei Marii

 scris de George Roncea
Miron Cozma, unealta criminalului cu måinile månjite de sångele studenţilor din Piaţa Universităţii, a transformat sărbătoarea Sfintei Marii de la malul mării într-o circotecă penibilă, forţånd o confruntare cu jandarmii, împreună cu o gaşcă de măciucari decerebraţi de teapa sa, dintre „rivoluţionarii“ validaţi de acelaşi Ion Iliescu. Evident, cutiile de rezonanţă ale Realităţii şi Antenelor şi-au făcut treaba de vidanje media prezentåndu-l pe nesimţitul infractor şi criminal de Miron Cozma drept victimă.
Circul de ieri este o repetiţie a mizeriei de duminică, cånd adunătura pestriţă de aşa zişi revoluţionari coloraţi de-ai lui Ilici, cu Miron Cozma la mijloc, pe post de moţ al rahatului, au fost daţi afară de la o ceremonie unde nu aveau ce căuta, la Constanţa. La Crucea marinarilor avea loc o festivitate militară şi religioasă, ocazie considerată numai bună de scursori ca Miron Cozma, agitator de partid, să-şi facă puţină reclamă şi cåt mai mult scandal.
Cu un tupeu fără margini, criminalul nepedepsit încă decåt pentru o mică parte din nelegiuirile sale, cu o zdreanţă siliconată la braţ, a venit la o ceremonie pentru care animalul comunistoid de Cozma nu are decåt dispreţ, deoarece măciucarul lui Ilici este orice altceva decåt un pios şi cucernic om de bine.
Foştii politruci de la Asociaţia Cultul Eroilor, alături de ţiganii „revoluţionari“ ai lui Iliescu, s-au asociat cu dementul de Cozma, ce se credea în închisoare reîncarnarea lui Eminescu, aranjåndu-şi frizura ca atare, cånd de fapt el este doar o încarnare a unui vierme de gălbează clocit în dejecţiile  comuniste ale  lui Ion Iliescu.
Fenomenală a fost însă reacţia unor „jurnalişti“ de la binecunoscutele trusturi ventilatoare de rahat care l-au arătat pe nenorocitul mizerabil de Miron Cozma drept o victimă - desigur a lui Traian Băsescu, prezentåndu-i jegosului „miner“ de serviciu al cårpei kaghebiste de Ilici, in extenso, pălăvrăgeala ineptă şi bolboroselile de handicapat mintal.
Acelaşi Cozma cu 20 de ani în urmă, îi călca în picioare pe studenţii Pieţei Universităţii şi ziariştii celor cåteva puţine publicaţii care îşi permiteau să critice FSN-ul şi pe Ion Iliescu. Şi-ar merita cu toţii, „jurnaliştii“ care îi făceau reclamă ieri şi duminică criminalului de Cozma, o rangă peste dinţi, cum am încasat de exemplu chiar eu, în 14 iunie ‘90.
Pe långă cretinismele debitate de „victima“ Miron Cozma, un alt acolit semi-handicapat mintal al clanului aşa-zişilor revoluţionari ai lui peşte prăjit - un fel de hamsii din ciorba vomitată de Iliescu - a început să ragă că „Băsescu Este Un Dictator! Mai sunt coroane de depus! Băsescu este un dictator! Este începutul luptei împotriva lui Băsescu. Cu toate că aveam invitaţie oficială, cu toate că eram pe tabele, ne-a interzis depunerea coroanei de flori din cauza faptului că suntem împotriva lui Băsescu. Måine (luni - nr), revoluţionarii constănţeni vor veni aici cu toţii pentru a îi da un semnal clar preşedintelui. Revoluţia va reîncepe din Constanţa“, a declarat vicepreşedintele aşa-zisului Bloc Naţional al Revoluţionarilor ‘89 - filiala Constanţa, Nicolae Mavrodin.

Secretarul de stat George Costin, naşul aşa-zişilor rivoluţionari ai BNR
Culmea, în conducerea acestei organizaţii - anexă a reţelei Ilici, este actualul secretar de stat în guvernul Boc fostul pesedist de nădejde al lui Ilici, George Costin, ocupåndu-se acum cică cu „problemele revoluţionarilor“. Prima manevră de succes a lui George Costin, „pila“ lui Vladimir Tismăneanu şi propulsat în actuala guvernare prin manevrele acolitului lui Volodea, Teodor Mărieş, altă jiganie de aşa-zis revoluţionar, un impostor ca şi Costin, a fost decapitarea a doua oară a lui Gheorghe Trosca, uslaşul ucis de generalul GRU Nicolae Militaru în decembrie 1989. Trosca a fost cel care-l documentase de agent sovietic pe Militaru, cånd lucra la contrainformaţiile militare. Iar acum, Costin a fost cel care l-a obligat pe Băsescu, şeful lui Tismăneanu, să-i retragă calitatea de erou. Aşa-zişii rivoluţionari de la Constanţa, din Blocul năşit de George Costin şi Dorin Lazăr Maior, un alt infractor/“revoluţionar“ dovedit, sunt doar un eşalon de măcăleandri iliescieni utilizat de PSD pentru a genera scandal la ocazii publice.
Idiot sau doar descreierat cu acte (diplomă cum ar veni, de rivoluţionar) acest Mavrodin a venit cu gaşca să månjească manifestările organizate cu ocazia Zilei Marinei, respectiv festivitatea de acordare de distincţii şi medalii ce a avut loc duminică dimineaţă, pe terasa Comandamentului Naval, unde şeful Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), contraamiral Aurel Popa, însoţit de reprezentanţii autorităţilor locale, a depus coroane la Crucea Marinarului Necunoscut.
Prezenţa la ceremonia religioasă a acestei gloate de aşa-zişi revoluţionari, cu ordinarul de Cozma în frunte, nu a fost altceva decåt o blasfemie la adresa Armatei Romåne şi a simbolurilor naţionale. „Am fost invitat de revoluţionarii din Constanţa să particip la depunerea de coroane de flori. Mi se pare normal ca orice cetăţean să poată să depună o coroană de flori. Marina să nu uite că este plătită din banii contribuabililor, adică şi ai revoluţionarilor“, a spus Miron Cozma, sfătos şi foarte preocupat de banii poporului, mai ales că el este şi fondator al unui fantomatic Partid Muncitoresc din Voluntari, unde şade nederanjat de nimeni, după ce a lăsat atåtea victime în urma „expediţiilor“ sale asupra bucureştenilor. 
Pentru reprimarea sălbatică şi sångeroasă a Pieţei Universităţii, în Iunie 1990 - cea mai mare vinovăţie a lui Cozma - acesta nu a plătit niciodată, iar procesul acestei Mineriade nici măcar nu a început. Niciunul dintre vinovaţii acestui episod sångeros - de la Ion Iliescu şi Petre Roman la restul găştii împuţite de fesenişti/pesedişti, nu au răspuns pånă acum în faţa legii pentru actele lor.
Netrebnicul de Cozma a fost unealta servilă a complotiştilor moscoviţi, speriaţi de amploarea reacţiei studenţilor din Piaţa Universităţii, cărora li s-au alăturat alte zeci de mii de bucureşteni. Măciucarul Cozma a adus hoardele de mineri îndobitociţi de  Cristian Tudor Popescu, Lelia Munteanu, Corina Drăgotescu, Andrei Pleşu, cei care semnau articole de înfierare în „Adevărul“, şi de TVR-ul condus de mizerabilul „critic de artă“ - Răzvan Teodorescu, complice la arta ucisului în stradă, happening marca Ion Iliescu. Iunie 1990, pentru cei care nu au prins evenimentele, a însemnat TAB-uri, mitraliere, elicoptere, scutieri, armată, focuri de armă asupra populaţiei, incendii, crime, jafuri, violuri, devastări, arestări arbitrare şi fără mandat la sfårşit de mileniu.
Mineriada lui Cozma şi Ilici nu a fost un simplu episod istoric. Mii de oameni au fost bătuţi cu sălbăticie, legaţi în lanţuri, omoråţi în bătaie - cu răngi, topoare, lanţuri de fier, ciomege. Morţilor le-au fost arse feţele cu acid, ca să nu fie identificaţi, iar alţii - elevi, studenţi, tineri - au dispărut pur şi simplu, au devenit cadavre neidentificate la Cimitirul Străuleşti. Bucureştiul asediat de hoarde de barbari a devenit capitala unei Romånii care încetase a mai fi un stat pe harta Europei, ci un fel de bantustan comunistoid.
Rapoartele devenite oficiale ale organizaţiei victimelor mineriadelor consemnează: „În urma represiunii din iunie 1990 (Mineriada  iunie 1990) a rezultat un număr de 756 de răniţi, peste 1300 de bucureşteni bătuţi şi reţinuţi abuziv (între 2 şi 60 de zile), 4 morţi prin împuşcare, 18 răniţi prin împuşcare recunoscuţi oficial, în realitate fiind peste 100 de persoane care au decedat, majoritatea în urma loviturilor primite în cap şi în alte părţi vitale, lovituri primite de la mineri în 14-16 iunie“.
Pentru toate aceste crime Cozma n-a plătit, iar acum în neruşinarea sa fără de margini, după ce şi-a însorit bucile la mare, se plimbă cu o fleandură la braţ dånd tårcoale crucii marinarilor necunoscuţi şi batjocorind Sărbătoarea Sfintei Marii. Într-o scrisoare a unor victime ale Mineriadei sosită la redacţie se adresează următoarea invitaţie lui Miron Cozma: „N-ai vrea Miron Cozma să vii şi la Bucureşti să dai tårcoale Crucii de la Universitate, ridicate în memoria celor ucişi de tine şi haita ta? Te aşteptăm să-ţi mångåiem căpăţåna cu ranga, doar puţin, cåt să simţi dulcele scråşnet al dinţilor“...
Curentul - 16 august 2011